bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 9 (490) septembrie 2006

SCRIITORII ȘI SECURITATEA

 

Irina PETRAȘ

Zarvă bună de făcut tiraj

Privesc toată povestea cu un ochi mult mai calm și mai senin decât se vede acum în mass-media. Asta fiindcă îmi sunt destul de limpezi câteva lucruri.

Mai întâi, refuz să împart oamenii în îngeri și demoni, știu că albul și negrul absolut nu există când e vorba de firea omenească, prin urmare mă aștept mereu la combinații - uneori surprinzătoare, dar nicidecum tragice - de gri-cenușiuri.

Comunismul nu mi se pare negru-smoală, tot așa cum capitalismul nu e roz-trandafiriu din cap până în picioare.

Nu există/n-a existat nici o Putere care să nu-și apere „așezarea” prin toate mijloacele, inclusiv cele secrete ori de culise. Individul s-a descurcat, de când e lumea lume, cum a putut. Nici cele mai sumbre dintre Puteri nu au primit vreodată pedeapsa „cuvenită”, căci pedepsele se dau, atunci când se dau, de pe schimbătoare poziții omenești.

Oportunismul se poate numi, dacă omul ți-e prieten, „dezvoltat instinct de supraviețuire,” dacă nu, „ticăloșie”.

Turnătoria e forma adultă a pârei din copilărie. Turnătorul/ pârâciosul e totdeauna arătat cu degetul, dar știu la fel de bine că, uneori, ce pârăște el e un lucru rău în orice sistem de valori morale ai cântări fapta.

Măcar unii dintre cei ce arborează stridente flamuri anticomuniste au fost bine așezați în vechile structuri, iar vina pentru care au fost urmăriți se numește și azi tot vină.

Dosariada e târzie și caraghioasă: să tot împarți oamenii de azi în urmăriți și colaboratori fără să cunoști toate detaliile pentru fiecare caz în parte e zarvă bună de făcut tiraj – eventual, căci nici asta nu mai e, din fericire, sigur.

Să mai spui, după 16 ani, că profitorii vechiului regim ar fi trebuit să stea o vreme deoparte e cel puțin hilar. Cei care doresc și pot să înhațe ciolanul o fac (dacă nu ai dovezi pentru a-i ține departe de el cu mâna legii) și nu se vor da niciodată din calea ta doar fiindcă socotești că ar fi rândul tău să-l înhați. Până la urmă, asta se numește liberă concurență.

E cel puțin ciudat că nici unul dintre marii securiști de meserie n-a fost luat la întrebări ca lumea, dar ne dăm de ceasul morții să scoatem la iveală poporeanul prins „sub vremi”.

Scriitorii sunt oameni ca toți oamenii, talentul și inteligența nu te fac automat nici curajos, nici imaculat. Ba, s-ar putea să fie câteodată chiar dimpotrivă.

Nu compar epoci, compar oameni, singurătăți. În Soarele înșelător al lui Nikita Mihalkov se spun niște lucruri nete: totdeauna ai de ales, chiar dacă una dintre variante e moartea, iar dacă ții foarte tare la o stare de lucruri, apăr-o, nu aștepta să recunoască celălalt că ai dreptate, fiindcă e omenesc să n-o facă de bună voie.

Nu înțeleg toată tevatura, nici lacrimile de încredere înșelată. Îmi sună totul a telenovelă, și încă una prost jucată. Habar n-am ce am câștiga dacă am afla că X a semnat nu știu ce angajament ori că l-a pârât pe vecinul de palier că ascultă posturi interzise. A avut cineva vreo îndoială că s-au întâmplat și că se întâmplă în continuare lucruri de acest fel?!

Poporul român e alcătuit din inși foarte diverși, mă feresc cât pot de generalizări. Oricum, mi se pare că suntem mai dispuși ca alte neamuri să ne descriem, la grămadă, în culori negre și să păstrăm nuanțele luminoase pentru individul care suntem. Asta ca să fim acoperiți când ni s-ar cere gesturi fondate pe spirit comunitar.

Scurt, mă interesează mult mai tare ce pot/putem face acum să ne fie mai bine, decât să aflu – la ce bun? - dacă mi s-a întocmit vreun dosar ori m-a turnat vreun cunoscut.