|
Groapa
Groapa din dreptul
casei, în şosea
pare o rană în
ofensivă
ticsită de răfuieli
ascultând poruncile
beznei
absorbind timpane
plesnite
ale celor încăieraţi
cu tunetul, cu ei înşişi.
A primit ce voia
se simte bine precum
gloria în ospicii.
În copilărie întârziam
lângă petele de ulei
incendiate de ploi
dar n-am mers pe
urmele animalului vînat
nici cuiburi n-am
distrus
nici aripi de fluturi
n-am smuls.
Cu sfială peste zeul
de la poartă
cad ninsori
groapa mă cere
promiţîndu-mi
finale comori.
Jeratic
Te scalzi în mister
sau ning litere din numele tău
neputincioase,
împrăştiate
părul aprins le
spulberă
peste trandafirii
convalescenţi
peste divanul în care
moţăie fluturele salvat din lacul de sare
dintre Ankara şi
Edirne
Ştiu eu tendinţa
sîngelui de a se închega înăuntru
jeratic pentru calul
pe care călare soseşti
în anotimpul din care
nimeni nu s-a întors.
Viaţă care nici n-a fost
Zăpadă cu sare sub
maşini dincolo de fereastră
şi brusc lăsând gheme,
fire
ca într-o fugă finală.
Ici-acolo noduri de
bici, surîsuri, fîntîni otrăvite
un accident în ziua de
naştere
intrarea maşinii în
casă –
evenimente dintr-o
viaţă care nici n-a fost.
Fereastra e o pagină
ca şi peretele Sorbonei
cu destinele
străbunilor
şi unul fără nici un
rost. |
BluePink 
