Zilele Revistelor Culturale
din Transilvania și Banat
În perioada 5-6 mai, a
avut loc la Mediaș a VI-a ediție a ZILELOR REVISTELOR DE CULTURĂ DIN
TRANSILVANIA ȘI BANAT la care au participat scriitorii: Horea Poenar, Vlad
Roman, Ilinca Domșa, Liviu Gabriel Dombri (Echinox), Ioan Moldovan,
Traian Ștef (Familia), Marius Chelaru, Dan Bogdan Hanu (Convorbiri
literare), Liviu Papuc (Dacia literară), Aurel Pantea, Eugen Curta,
Mircea Stâncel, Cornel Nistea (Discobolu), Dumitru Chioaru, Ioan Radu
Văcărescu, Bogdan Arizancu (Euphorion), Carmen Mușat, Iulia Popovici (Observator
Cultural), Eugeniu Nistor (Târnava), Varga Dragoș Santai (Transilvania),
Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Kocsis Francisko (Vatra), Ion Mureșan,
Alex Cistelecan (Verso), Alexandru Mușina (Aula), Ioan Adam
(Radio România Cultural). Din partea Departamentului pentru Relații
Interetnice a participat subsecretarul de stat Pinter Zeno, Lohan Livia și
Popa Achim.
În prima zi, în
desfășurarea simpozionului Conceptul de generație în literatura română.
Încotro merge literatura română după 1990? au avut loc discuții foarte
interesante moderate de directorul revistei Echinox, Horea Poenar.
În cea de a doua zi a
manifestării culturale, la Casa Schuller din Mediaș, s-au decernat premiile Mediensis
și Dafora, în urma nominalizărilor făcute de revistele literare, scriitorilor:
Alexandru Mușina
și Dumitru Chioaru premiul Mediensis
pentru activitatea literară
Al. Cistelecan și
Kocsis Franscisko premiul Mediensis
pentru promovarea dialogului cultural interetnic.
Aurel Pantea
premiul Dafora pentru
volumul Negru pe negru un alt poem
Pentru premiile
Concursului Național de Poezie Aron Cotruș, juriul format din scriitorii:
Horea Poenar președinte, Alex. Cistelecan, Ioan Moldovan, Carmen Mușat,
Eugeniu Nistor, Virgil Podoabă, Dan Bogdan Hanu, Liviu Papuc, Marius Chelaru,
Aurel Pantea, Ioan Radu Văcărescu, Dragoș Varga Santai, Ioan Veza, a acordat
următoarele premii:
Ada Ghica
Mediaș, Premiul Aron Cotruș și
premiul revistelor Observator Cultural și Euphorion
Andrei Doboș
Cluj, Premiul I și premiul
revistelor Vatra, Familia și Dacia literară
Ionuț Radu
Craiova, Premiul II și premiul
revistei Echinox
Gabriela Ivașcu
Pitești, premiul III
și premiul revistei Convorbiri literare
Livia Ciupav
Arad Mențiune și
premiile revistelor Discobolul și Poezia
La fața locului
Ca la fiecare ediție,
atmosfera plăcută, prietenească, favorabilă schimbului liber de idei în forme
neprotocolare, cu infuzii de umor și ironie, a fost un mediu generos de
întâlniri admirabile între scriitori, între aceștia și public, prilej totodată
de a primi în dar cărți, multe cărți. Iată cu ce minunății m-am întors de la
Mediaș.
Poetul Aurel Pantea,
după ce a coordonat o anchetă într-un număr al Vetrei, s-a gândit ca
rezultatul să devină o carte: Înapoi la lirism. Răspunsuri la o anchetă
literară, Ed. Ardealul, Tg.-Mureș, 2005. Au participat cu foarte interesante
răspunsuri: Aurel Pantea însuși, Al. Cistelecan, Ion Pop, Gh. Grigurcu, Ioan
Moldovan, Irina Petraș, Sanda Golopenția, Iulian Boldea, Traian Ștef, Angela
Marinescu, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Chioaru, Kocsis Francisko, Ioan Radu
Văcărescu, Gellu Dorian, Nicolae Coande, Eugeniu Nistor, Claudiu Komartin,
Mircea Stâncel, Radu Vancu, Gina Puică și Laurent Jenny (traduceri).
Eugen Curta ne-a
dăruit Celelalte lumi, un micro-roman (Ed. Generis, 2006), în care textul
e urmat de Albumul personajelor, fotografii de epocă printre care se amestecă
și unele avându-l ca subiect pe autorul însuși, fie călare, fie sub copac;
volumul se încheie cu o postfață semnată de Ioan Nistor (Palinodiile vieții
ca spectacol sau Triumful talentului) și cu note ale autorului romanului.
Consilierul municipal
Helmuth Julius Knall care l-a ajutat tot timpul pe Ioan Veza ca întâlnirea de
la Mediaș să fie una admirabilă ne-a oferit un volum de Contribuții la
istoria presei medieșene, editat de Forumul Democrat al germanilor din
Mediaș, Primăria Municipiului Mediaș, Asociația Istoricilor din Mediaș.
Tânărul Dragoș
Varga-Santai, un remarcabil comentator de literatură, nuanțat și informat ne-a
făcut plăcerea să ne ofere eseul său Radu Stanca. Sentimentul estetic al
ființei (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005). Pagini excelente
scrie Ion Vlad pe coperta a patra sunt scrise despre Sibiu și despre atmosfera
burgului, despre orașul socotit de cercetător proiecție utopică a sufletului său
(al lui Radu Stanca, n.n.) hipersensibil. Ca redactor al revistei Transilvania,
ne-a dăruit cu un număr spectaculos al acesteia (nr.2/2006) axat pe Colocviile
de proză de la Sibiu.
Poetul Ioan Radu
Văcărescu de la Euphorian ne-a dat cu dedicație măgulitoare Un sat numit
România. Schițe, fabule, povestiri. Ediția a II-a revăzută și
adăugită, povești ardelenești ale unui poet ajuns prozator, cum precizează în
dedicație. Cartea a apărut la Ed. Viitorul Românesc, București, 2005.
La capitolul schimb
de publicații, doamna Carmen Mușat ne-a oferit Observatorul cultural cu un
supliment Poezie germană cu rădăcini românești (poate nu prea fericită
alăturarea prepoziție cu substantivul); poetul și eseistul (și echinoxistul)
Dumitru Chioaru ne-a înmânat Euphorion-ul cu tema centrală Canonul literar
(o intervenție este a colegului nostru Ion Simuț) și cu pagini în exclusivitate
cu și despre Elfriede Jelinek, deținătoarea din 2004 a premiului Nobel pentru
literatură; Ioan Veza, amfitrionul nostru, dar și redactorul șef al Caietelor
de la Mediaș, ne-a bucurat cu cel mai recent număr (1-2/mai, 2006), în care
interviurile revistei sunt luate lui Al. Cistelecan și lui Virgil Podoabă,
poemele aparțin lui Ioan Radu Văcărescu și Ligiei Csiki, cronica literară lui
Iulian Boldea și Dumitru Chioaru, tălmăcirile din lirica maghiară (Ady Endre,
Meliusz Jozsef, Kanyadi Sandor, Szilagyi Domokos) ale lui Kocsis Francisko;
Liviu Papuc ne-a adus de la Iași numărul pe martie al Daciei literare,
interesant ca întotdeauna și având și o pagină de poeme ale lui Adam Puslojic;
din partea primarului am primit un album Mediaș atractiv, informativ, bine făcut
tipografic și în plus cu un DVD.
***
Premiul Revistei Familia
Andrei
DOBOȘ
Poem simplu
în general viața unui om e o chestie OK,
adică
nici prea-prea, nici foarte-foarte.
se mișcă nesimțitoare
în jurul unui număr finit de obiecte
și se duce dracului, așa,
dintr-odată.
un lucru foarte normal, de altfel,
nici vesel, nici trist.
și viața mea e o chestie OK,
dar să știi
că nu te-a obligat nimeni, niciodată
să-mi zîmbești
Poem simplu
am ajuns într-un punct al existenței noastre
în care aproape orice ne poate frustra.
bunăoară, șuvoiul de apă șiroindu-ne pe
spate
cînd facem duș, un lucru enervant
ce te face să te simți incapabil
și-ți aruncă în obraz
respirația puturoasă
a fricii de ratare
Poem simplu
Am douăzeci de ani și
deja se întîmplă
tot mai des să-mi
tremure mîinile
cînd îmi privesc fără
gînduri trupul
abia trezit din somn
și parcă fătat
pe cearșaful galben
mirosind a vechi
din care nu m-am
ridicat niciodată
cu o altă stare decît
aceea
a unei păroase
neimportanțe
și cu inima
învîrtoșată,
cu unghiile lungi și
murdare,
liniștit și organizat
mă rostogolesc greoi
spre galeria de hîrtie
a zilei
căptușită cu felii de
ou fiert,
pe care o bat de la un
capăt la altul
ținîndu-mă cu mîinile
de pereți
și înfulecînd la
amiază
Poem simplu
vocea interzisă țiuie insuportabil pe toate
străzile.
golit stau în față la plăcintărie
așteptîndu-mi plăcinta
și nici un triumf nu vine să-mi apere
liniștea
nici o libertate să-mi lingă sarea de pe
piept,
nici o moarte nu mă face azi să strănut.
căci așa văd eu: libertatea precum limba
unei vaci,
moartea ca o răceală.
sunt un chip de mort
fărîmicios și amorf,
dar asta nu mă sperie
câtuși de puțin.
scîrba se îndepărtează. |