bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 5 (485) mai 2006

EVENIMENT CULTURAL

 

Zilele Revistelor Culturale

din Transilvania și Banat

În perioada 5-6 mai, a avut loc la Mediaș a VI-a ediție a „ZILELOR REVISTE­LOR DE CULTURĂ DIN TRANSILVANIA ȘI BANAT“ la care au participat scriitorii: Horea Poenar, Vlad Roman, Ilinca Domșa, Liviu Gabriel Dombri (Echinox), Ioan Moldovan, Traian Ștef  (Familia), Marius Chelaru, Dan Bogdan Hanu (Convorbiri literare), Liviu Papuc (Dacia literară), Aurel Pantea, Eugen Curta, Mircea Stâncel, Cornel Nistea (Discobolu), Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu, Bogdan Arizancu (Euphorion), Carmen Mușat, Iulia Popovici (Observator Cultural), Eugeniu Nistor (Târnava), Varga Dragoș Santai (Transilvania), Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Kocsis Francisko (Vatra), Ion Mureșan, Alex Cistelecan (Verso), Alexandru Mușina (Aula), Ioan Adam (Radio România Cultural). Din partea Departamentului pentru Relații Interetnice a participat subsecretarul de stat Pinter Zeno, Lohan Livia și Popa Achim.

În prima zi, în desfășurarea simpozionului Conceptul de generație în literatura română. Încotro merge literatura română după 1990? au avut loc discuții foarte interesante moderate de directorul revistei Echinox, Horea Poenar.

În cea de a doua zi a manifestării culturale, la Casa Schuller din Mediaș, s-au decernat premiile „Mediensis” și „Dafora”, în urma nominalizărilor făcute de revistele literare, scriitorilor:

– Alexandru Mușina și Dumitru Chioaru – premiul „Mediensis” pentru activitatea literară

– Al. Cistelecan și Kocsis Franscisko – premiul „Mediensis” pentru promovarea dialogului  cultural interetnic.

– Aurel Pantea – premiul „Dafora” pentru volumul „Negru pe negru” un alt poem

Pentru premiile „Concursului Național de Poezie „Aron Cotruș”, juriul format din scriitorii: Horea Poenar – președinte, Alex. Cistelecan, Ioan Moldovan, Carmen Mușat, Eugeniu Nistor, Virgil Podoabă, Dan Bogdan Hanu, Liviu Papuc, Marius Che­laru, Aurel Pantea, Ioan Radu Văcărescu, Dragoș Varga Santai, Ioan Veza, a acordat următoarele premii:

Ada Ghica – Mediaș, Premiul „Aron Cotruș” și premiul revistelor „Observator Cultural” și „Euphorion”

Andrei Doboș – Cluj, Premiul I și premiul revistelor „Vatra”, „Familia” și „Dacia literară

Ionuț Radu – Craiova, Premiul II și premiul revistei „Echinox”

Gabriela Ivașcu – Pitești, premiul III și premiul revistei Convorbiri literare

Livia Ciupav – Arad – Mențiune și premiile revistelor  Discobolul și Poezia

La fața locului

Ca la fiecare ediție, atmosfera plăcută, prietenească, favorabilă schimbului liber de idei în forme neprotocolare, cu infuzii de umor și ironie, a fost un mediu generos de întâlniri admirabile între scriitori, între aceștia și public, prilej totodată de a primi în dar cărți, multe cărți. Iată cu ce minunății m-am întors de la Mediaș.

Poetul Aurel Pantea, după ce a coordonat o anchetă într-un număr al „Vetrei”, s-a gândit ca rezultatul să devină o carte: Înapoi la lirism. Răspunsuri la o anchetă literară, Ed. Ardealul, Tg.-Mureș, 2005. Au participat cu foarte interesante răspunsuri: Aurel Pantea însuși, Al. Cistelecan, Ion Pop, Gh. Grigurcu, Ioan Moldovan, Irina Petraș, Sanda Golopenția, Iulian Boldea, Traian Ștef, Angela Marinescu, Liviu Ioan Stoiciu, Dumitru Chioaru, Kocsis Francisko, Ioan Radu Văcărescu, Gellu Dorian, Nicolae Coande, Eugeniu Nistor, Claudiu Komartin, Mircea Stâncel, Radu Vancu, Gina Puică și Laurent Jenny (traduceri).

Eugen Curta ne-a dăruit Celelalte lumi, un micro-roman (Ed. Generis, 2006), în care textul e urmat de „Albumul personajelor”, fotografii de epocă printre care se amestecă și unele avându-l ca subiect pe autorul însuși, fie călare, fie sub copac; volumul se încheie cu o postfață semnată de Ioan Nistor (Palinodiile vieții ca spectacol sau Triumful talentului) și cu note ale autorului romanului.

Consilierul municipal Helmuth Julius Knall – care l-a ajutat tot timpul pe Ioan Veza ca întâlnirea de la Mediaș să fie una admirabil㠖 ne-a oferit un volum de Contribuții la istoria presei medieșene, editat de Forumul Democrat al germanilor din Mediaș, Primăria Municipiului Mediaș, Asociația Istoricilor din Mediaș.

Tânărul Dragoș Varga-Santai, un remarcabil comentator de literatură, nuanțat și informat ne-a făcut plăcerea să ne ofere eseul său Radu Stanca. Sentimentul estetic al ființei (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005). „Pagini excelente – scrie Ion Vlad pe coperta a patra – sunt scrise despre Sibiu și despre atmosfera burgului, despre orașul socotit de cercetător proiecție utopică a sufletului său (al lui Radu Stanca, n.n.) hipersensibil”. Ca redactor al revistei „Transilvania”, ne-a dăruit cu un număr spectaculos al acesteia (nr.2/2006) axat pe Colocviile de proză de la Sibiu.

Poetul Ioan Radu Văcărescu de la „Euphorian” ne-a dat cu dedicație măgulitoare Un sat numit România. Schițe, fabule, povestiri. Ediția a II-a revăzută și adăugită, „povești ardelenești ale unui poet ajuns prozator”, cum precizează în dedicație. Cartea a apărut la Ed. Viitorul Românesc, București, 2005.

La capitolul „schimb de publicații”, doamna Carmen Mușat ne-a oferit „Observatorul cultural” cu un supliment Poezie germană cu rădăcini românești (poate nu prea fericită alăturarea prepoziție cu substantivul); poetul și eseistul (și echinoxistul) Dumitru Chioaru ne-a înmânat „Euphorion”-ul  cu tema central㠄Canonul literar” (o intervenție este a colegului nostru Ion Simuț) și cu pagini în exclusivitate cu și despre Elfriede Jelinek, deținătoarea din 2004 a premiului Nobel pentru literatură; Ioan Veza, amfitrionul nostru, dar și redactorul șef al „Caietelor de la Mediaș”, ne-a bucurat cu cel mai recent număr (1-2/mai, 2006), în care interviurile revistei sunt luate lui Al. Cistelecan și lui Virgil Podoabă, poemele aparțin lui Ioan Radu Văcărescu și Ligiei Csiki, cronica literară lui Iulian Boldea și Dumitru Chioaru, tălmăcirile din lirica maghiară (Ady Endre, Meliusz Jozsef, Kanyadi Sandor, Szilagyi Domokos) ale lui Kocsis Francisko; Liviu Papuc ne-a adus de la Iași  numărul pe martie al „Daciei literare”, interesant ca întotdeauna și având și o pagină de poeme ale lui Adam Puslojic; din partea primarului am primit un album Mediaș atractiv, informativ, bine făcut tipografic și în plus cu un DVD.

***

Premiul Revistei „Familia”

 Andrei DOBOȘ

Poem simplu

în general viața unui om e o chestie OK, adică

nici prea-prea, nici foarte-foarte.

se mișcă nesimțitoare

în jurul unui număr finit de obiecte

și se duce dracului, așa,

dintr-odată.

un lucru foarte normal, de altfel,

nici vesel, nici trist.

 

și viața mea e o chestie OK,

dar să știi

că nu te-a obligat nimeni, niciodată

să-mi zîmbești

Poem simplu

am ajuns într-un punct al existenței noastre

în care aproape orice ne poate frustra.

bunăoară, șuvoiul de apă șiroindu-ne pe spate

cînd facem duș, un lucru enervant

ce te face să te simți incapabil

 

și-ți aruncă în obraz

respirația puturoasă

a fricii de ratare

Poem simplu

Am douăzeci de ani și deja se întîmplă

tot mai des să-mi tremure mîinile

cînd îmi privesc fără gînduri trupul

 

abia trezit din somn și parcă fătat

pe cearșaful galben mirosind a vechi

din care nu m-am ridicat niciodată

 

cu o altă stare decît aceea

a unei păroase neimportanțe

și cu inima învîrtoșată,

 

cu unghiile lungi și murdare,

liniștit și organizat

mă rostogolesc greoi

 

spre galeria de hîrtie a zilei

căptușită cu felii de ou fiert,

pe care o bat de la un capăt la altul

 

ținîndu-mă cu mîinile de pereți

și înfulecînd la amiază

Poem simplu

vocea interzisă țiuie insuportabil pe toate străzile.

 

golit stau în față la plăcintărie așteptîndu-mi plăcinta

și nici un triumf nu vine să-mi apere liniștea

nici o libertate să-mi lingă sarea de pe piept,

nici o moarte nu mă face azi să strănut.

 

căci așa văd eu: libertatea precum limba unei vaci,

                                                                        moartea ca o răceală.

 

sunt un chip de mort

fărîmicios și amorf,

dar asta nu mă sperie

câtuși de puțin.

 

scîrba se îndepărtează.