Nr. 5 (486) mai 2006

lista cu datorii

chiar aşa – acolo unde e nimicul

eşti şi tu suflet al meu

ca un parfum prelungit în urmă-i

unul ce-l percepe multe nări

dar misterul din el

doar fiinţa care l-a zămislit îl înţelege

doar ea îl aude în cămaşă cum i se freacă

de piele

să-şi recupereze lista cu datorii

într-o dispută conflictuală despre

viaţa contradictorie trăită pîn-acum

scrijelată cu un cui de fier

pe tăbliţe de plumb

că profunzimea nu se ascunde la suprafaţă

de-aceea eu am venit aici cu profilul

curbat spre interior vanitate

nu să fac anchetă şi să-ţi spun jagardea

ci să-ţi cer numita listă cu datorii

pe care o-mbracă oamenii ce părăsesc

oraşul ăsta prea mic vecin cu îngrijorarea

hai mişcă-ţi fundul vanitate din jilţul

de răchită

cît carnea morţilor vie vîntul o mişcă

prin văzduh ca pe-un bici de aramă

şi un verde maladiv ţipă în depărtare

că pe unde e nimicul Dumnezeu a trecut