Rouă pe trupul...
... să mai fi prins o
zi a Înălțării,
cu lumina curgând din
vitralii
ediție rară
zi-început de secol,
cu malurile
hăt-depaaaarte...încât
pășind pe ape s-ajunge
o altă generație.
Dormind între petale,
nu i se știe chipul;
de-oglinzi nu i
se-atinge duhul ah,
viața în roz
(spre care, nu o dată,
m-am ridicat,
știind atâtea i încă
netrăind nimic)
un fel de mireasmă
deschizându-mi ușile
(ca la ea acasă)
prin încăperi, călcând
desculță cu
tălpi mici și roz.
ERA ÎNTUNERIC TÂRZIU
UN FEL DE MIREASMĂ
(muuuult, după cină)
și în zori...rouă
PE TRUP PLUTITOR,
în ...LUMINĂ...
Năvodul
între valuri și plase
din oțel,
ne-mpinge viața din
sala mașinilor;
păianjeni acvatici
care trăiesc pe
uscat și-ar vrea să
zboare sporesc
pânda pe cap de
locuitor.
PEȘTELEMAREÎNGHITEPECELMIC
restul, îi duce
soarta-nspre Năvod
pacifice ieșiri în
larg, atlantice
pescadoare în zona de
riscuri verde-a
curenților; zodia
Peștilor e umilită
de alte unsprezece
(când la rame se
vădește sufletul lor),
se-aud en gros
strigările cazone, din
hala (acvariu
mort, cu pereții
vocale de piatră).
Spre-a salva negoțul
e ziua de
m o r u n ce încă de
puiet simțise,
ochiurile dese cum
sporesc: ca apoi
Cineva de foooarte de
sus
să arunce Năvodul.
...scrie: DEZNĂDEJDE
noaptea din Carul
Mare...(de licurici
în lentă decimare) v i
s e a z ă
cele Două Roze:
miresme roșii în
armuri albe; război
întins pân-la
corăbiile sub care
curcubee de corali
concep atolul, ca
pe-o
succesiune de
vitralii-m trepte, spre
farul luminând un
hârșâit de vâsle
de la 1450 șiiii...
se dă la foale din
infern (se-ncinge
de-o Furtună) ce va
plăti totu-n
natură...
Eroilor aducerii de
nenoroc (cu palma
streașină la ochi)
același Orizont
(de câte
generații?...) citește...
ordinea de zi, pe care
scrie:
DEZNĂDEJDE |