bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 2 (483) februarie 2006

POEME

de

Petre GOT

Un înger

Printre noi se află un înger,

Are ochi verzi-albaștri, albaștri-verzi

După cum bate lumina.

 

Îl vedem de trei ori pe săptămână,

Ne mirăm de aura sa,

Nu ne vine să credem.

 

Totuși nu-l iubim, pentru că

Nu ne seamănă.

 

Am dori să-și schimbe paradigma,

Dar cum este imposibil

Încercăm să-l transformăm

În sclavul nostru blând.

 

Îl supunem terorii subtile,

Inventăm otrăvuri noi,

Îi aplicăm picătura chinezească

În variantă modernă.

Starea

În această seară

Vântul din nord este violet,

Are culoarea ochilor tăi.

 

În această seară

Prezentul mi-l desfid,

Umblăm din nou desculți

Printre tei înfloriți,

Suntem iarăși copii.

 

Încerc să dau uitării

Și limpezimi și nămol,

Mi-e gura pelinul pelinului,

Nu pot să uit.

 

Unde ești, vis întreg,

Bust de lumină vibrând?

 

Singur la masa nopților rănite,

Sunt lumânare topindu-se,

Îmi văd primăverile de odinioară

Cum propriile mâini.

Frământ gândul

Frământ gândul

Cum olarul frământă argila

Înainte s-o dea focului.

 

În pălpâirea lăuntrică

Silabele sunt boabe de struguri

Sub privirea astrului calm.

 

Frate, frate, frățioare,

Nu știu cum se face,

Nu am tină pe mâini,

Nu am lut pe față,

Ci o dâră vibrând argilos,

Lumină pământie și rouă pulsând

Direct din al inimii ritm.

 

Împăcat, aștept orologiul

Neauzit, simt aprope

Respirația Marelui Taciturn

 

Prieteni, să nu plângeți,

Ați putea stinge focul miraculos

Numai de unii văzut,

Numai de unii simțit.

Nostalgie

Casa mea este păzită

De oastea păpădiilor,

De un tei surâzând

Asemeni bunului meu tată.

 

Am plecat care încotro,

Unii pe pământ,

Alții în cer,

Numai pârâul a rămas statornic.

 

Stelele par să incendieze

Acoperișul de draniță

 

Aici mă cunosc și bolnavii,

Munții mă salută reverențios,

Nu le poluez numele.

 

Mă strigă cucii copilăriei,

Dar nu-i mai aud,

Nu-i mai înțeleg.

 

Cât vor mai răspunde pașii mei

Drumului, ritmului, anilor?

Ultimele zile

Ultimele zile ale anului

Ne lasă în apele noastre,

Nu ne mai cheamă,

Nu ne mai strigă,

Crengi rupte de vânt,

Arbori smulși din rădăcini.

 

Stânci se rostogolesc, grohotiș,

Peste vise,

Peste vacanțe însângerate.

 

Pământul a ajuns la limita limitei,

Nici Domnul nu ne mai aude.

Versanții prezentului se prăbușesc,

Suflete al meu, nu plânge.

Accent

Astă-noapte l-am visat

Pe Cezar Baltag—

Mâncam împreună

Miez de pepene roșu și dulce;

Eram liniștiți.

 

Cum este Dincolo, bătrâne,

Cum s-a armonizat sufletul tău

Cu lumina originară,

Suporți bine volutele tăcerii?

 

Aici lucrurile merg

Din absurd în absurd,

Ne înghite crater diabolic,

Suntem solidari

Întru zădărnicie.

 

Mi-e foarte foame de pace,

Mi-e foarte sete de Țel.