Nr. 10 (491) octombrie 2006

Între Blaj şi Oradea, centre de cultură ale greco-catolicilor ardeleni, au existat relaţii încă de pe vremea Şcolii Ardelene, o formă inedită a acestor relaţii fiind iniţiată de Universi­tatea din Oradea — Facultatea de Arte Vizuale, care organizează din anul 2004 o tabără de vară, de practică pentru studenţii orădeni în oraşul de la încrengătura Târnavelor. Tabără de pic­tură din această vară desfăşurată între 15-25 iulie este aşadar la a III-a ediţie. Cazarea, masa şi spaţiul de lucru au fost asigurate de către Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Departamentul Blaj al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Trebuie să menţionăm că Pri­măria municipiului a oferit prilejul unei excursii în judeţ, la monumentele arhitecturale din Sebeş şi la complexul muzeal „Lucian Blaga” din Lancrăm. De asemenea, la Alba Iulia şi Râ­meţi la această ediţie a taberei de vară de la Blaj au fost 12 studenţi din anii I, II şi III de la Facultatea de Arte Vizuale, secţiile: conservare, restaurare, arte textile, pictură şi pedagogia artei: Ciprian Hopârtean, Roxana-Bianca Mirea, Luminiţa Teszler, Eduard  Sidan, Csilla Cîrciu, Carmen Pădurean, Ioana Poşogan, Camelia Ţenţ, Claudiu Tămaş, Andra Cărmăzan, Alexandru Blăjan şi Bogdan Ţigan.

  Coordonatorul acestui pro­iect este lector univ. dr. Aurel Du­mitru de la Facultatea de Arte Vi­zuale a Universităţii orădene, blă­jean de obârşie, care ne-a spus că în acest an, pe lîngă observaţia „pe viu” Micii Rome eminesci­ene, studenţii orădeni au avut ca punct de inspiraţie în lucrări un foarte interesant album Blajul în imagini de Alexandru Petărle­cean şi Ion Moldovan, Editura Bu­na Vestire, Blaj 2005, care  cu­prinde monumentele istorice şi arhitecturale ale oraşului. detalii, sculpturi în pereţi de lemn, pic­turi murale etc. Asupra unora dintre acestea studenţii orădeni au propuneri interesante şi imagini de restaurare.

Am stat de vorbă la încheierea taberei blăjene cu câţiva din artiştii plastici, studenţi o­ră­deni. Ioana Poşogan este absolventă a Liceului Pedagogic din Blaj şi ne-a mărturisit că a fost şi la ediţia de anul trecut, că a preluat în lucrările sale elemente din feroneria edificiilor Blajului, insistând asupra triunghiului, ochiul divinităţii, căruia i-a conferit prin poziţia centrală o semnificaţie simbolică în cadrul triptiului Poarta.

Ciprian Hopârtean este din Aiud şi ne-a spus: „Am fost şi anul trecut şi am remarcat res­pectul blăjenilor faţă de istorie şi tradiţie religioasă şi culturală. Oraş mic şi liniştit, Blajul sea­mănă cu unele centre universitare din apusul Europei care nu mai sunt găzduite neapărat  în mari centre urbane. Ne-am propus „să povestim” Blajul într-un limbaj pictural modern, con­­ferindu-i semnificaţii simbolice filtrate prin subiectivitatea noastră artistică. Tripticul meu se intitulează Drumul crucii şi am vrut să fac un transfer de sugestii de la cunoscutul episod bi­blic al Calvarului îndurat de Mântuitor, la calvarul Blajului în cei aproape 300 de ani de existenţă, pentru că una din secvenţele tripticului, ultima, va înfăţişa Catedrala Blajului, em­blemă a oraşului, şi în viziunea mea, simbol al trăiniciei şi reînvierii sale.

Apoi cîţiva dintre studenţii cu aptitudini critice au prezentat succint lucrările câtorva co­­legi: Luminiţa Teszler prezintă elemente decorative  ale arhitecturii catedralei blăjene, Bogdan Ţigan, impresionat de atmosfera profund religioasă a Blajului, oferă sugestii picturale pen­­tru o atmosferă de pietate şi reculegere; Carmen Pădurean, pornind de la un monument arhi­tectural al Blajului, Casa cu muze, în care a locuit compozitorul Iacob Mureşeanu, a accentuat unele detalii cromatice prin culori complementare, iar spirala ce învăluie aceste de­talii semnifică aspiraţia Blajului de-a lungul istoriei naţionale spre lumină şi adevăr; Aceleaşi aprecieri se potrivesc şi pentru lucrările Roxanei-Bianca Mirea, Csilla Cărciu şi  Claudia Tă­maş. Lucrarea Cameliei Ţenţ, Zidul, este o compoziţie modulară, având ca unitate modulară că­rămida pe un aspect cromatic solid şi cu posibilităţi de configurare multiplă. Tot o compo­ziţie modulară realizează şi Andra Cărmăzan (Poartă şi vitraliu) în culori calde, cu structuri curtilinii, punînd accente pe roşu şi portocaliu.

Coordonatorul acestui proiect cultural, lector univ. dr. Aurel Dumitru, ne-a mai spus că tabăra de pictură de la Blaj a studenţilor orădeni îşi va arăta roadele în toamnă, la „Zilele Şcolii Blajului” când se va organiza o expoziţie complexă: o selecţie din lucrările celor trei e­diţii, o expoziţie personală a doi dintre tinerii artişti plastici studenţi orădeni, o expoziţie de fo­tografii documentare — cronică sugestivă a celor trei ediţii şi, pentru că a fost prezentă şi secţia de artă textilă, o prezentare de modă. Se preconizează că această expoziţie să aibă posibilitatea intinerării ei şi în alte centre de cultură.

Dacă în bogata tradiţie culturală a Blajului, componenta artelor plastice a fost mai slab reprezntată, studenţii orădeni îşi propun să impulsioneze această artă în oraşul Şcolii Ar­delene, într-un limbaj plastic modern şi complex.

 Ion BUZAŞI

 Evocare

Evenimentele pe care urmează să le prezint în articolul de faţă stau sub semnul zilei de 11 octombrie 1754 când în oraşul Blaj au fost deschise primele şcoli cu predare în limba ro­mână: Şcoala de obşte (elementară), cu limba de predare româna, Şcoala latinească (de grad mediu) şi Şcoala de preoţie, destinată pregătirii clericilor.

În cadrul numeroaselor manifestări organizate în amintirea acestor importante evenimente, care au marcat schimbări majore în viaţa culturală românească, lector. univ. drd Au­rel Dumitru, de la Universitatea Oradea, Facultatea de arte vizuale a avut iniţiativa de a organiza trei evenimente culturale în care a implicat studenţi sau absolvenţi ai facultăţii orădene.

Aurel Dumitru continuă o serie de manifestări începute în urmă cu trei ani, prin care a dorit o implicare directă a studenţilor pentru ridicarea oraşului Blaj la nivelul cultural pe care cu toţii îl evocăm încă. Astfel în cadrul perioadei de practică a propus studenţilor pro­iecte de studiu şi creaţie orientate spre valorile spirituale, istorice şi culturale ale oraşului Blaj. În urma acestor demersuri s-au născut trei expoziţii prin care tinerii au propus prin demersul lor artistic exploatarea potenţialului oraşului.

  Evenimentele au debutat la Fa­cultatea de teologie greco-ca­tolică, departamentul Blaj al Uni­versităţii Babeş-Bolyai, care a fost şi gazda studenţilor pe par­cur­sul taberei de creaţie, printr-o expoziţie personală a doi studenţi orădeni: Bogdan Ţigan şi Ci­prian Hopârtean. Expoziţia s-a aflat în zona sacrului, o parte cu o puternică influenţă a iconogra­fiei creştine şi o a doua care a ex­ploatat aceeaşi tematică religioasă, într-o manieră originală, nouă. Expoziţia a fost deschisă prin cuvântările părintelui Cristian Barta, care a reprezentat in­stituţia gazdă, Aurel Dumitru, iniţiatorul proiectului şi sociologul Ioan Hădărig.

Un al doilea eveniment care i-a precedat acestuia a fost o expoziţie de grup, care a ve­nit să sintetizeze întreaga activitate a celor unsprezece studenţi invitaţi la Blaj. Astfel au expus pentru plăcerea noastră vizuală şi spirituală: Ţigan Bogdan, Ţenţ Camelia, Pădurean Carmen, Cărmăzan Andra, Circiu Csilla, Ciprian Hopârtean, Poşogan Ioana, Sida Eduard, Mirea Roxana, Teszler Luminiţa, Tămaş Claudia.

Expoziţia a fost marcată de două părţi distincte.

O sală expoziţională a cuprins lucrări de grafică şi pictură în care tinerii artişti au propus teme, evocări ale spiritului viu al oraşului prin motive decorative şi elemente arhitectu­rale metamorfozate în compoziţii puternice.

Predominante au fost lucrările cu încărcătură spirituală care au subliniat latura religioasă şi istorică al oraşului. Divinitatea a fost invocată prin lucrări cu caracter iconografic dar a fost surprinsă şi în lucrări care l-au reprezentat tronând, asemenea unui ochi atotvăzător, asupra edificiilor care i-au fost închinate.

Chiar şi în compoziţiile abstracte spaţiul ademenitor al Blajului, lumina specifică acestuia s-a reflectat în paleta cromatică abordată.

Demersul artiştilor orădeni a fost inedit surprins pe parcursul taberei de Carmen Pă­durean într-o a doua sală unde aceasta ne-a propus un excurs fotografic în lumea creaţiei.

Expoziţia a fost deschisă de gazda vernisajului, doamna director al Muzeului de istorie „Augustin Bunea” Blaj, Simona Frîncu, de un scurt cuvânt al organizatorului evenimentului, Aurel Dumitru şi de Ioana Savu, istoric de artă.

Totul a fost încoronat de o prezentare de modă, semnată Amalia Jude, asistent univer­sitar la facultatea din Oradea. Colecţia a fost marcată de trei etape distincte. Prima parte a fost o colectie de blănuri, realizată în colaborare cu Favior, Orăştie.

O a doua parte a fost aşezată sub denumirea „Vulcan”, creaţii vestimentare realizate de studentele anului IV, care prin culorile si formele folosite au patruns in inima vulcanului, rezultand o colectie cu rochii de seară de foc, fum si rocă vulcanică.

 A treia parte a fost numită „Metamorfoze”. Creaţii realizate de studentele din anul III, care au urmărit în inedite concepte vestimentare devenirea, utilizând o „metaforă vi­zuală”. Astfel, a surprins diverse stadii de evoluţie în devenirea unui fluture. A început cu creaţii care aminteau starea de gogoaşă, apoi a dorit să surprindă starea intermediară de co­con ca mai apoi totul să evoce starea de fluture.

Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării, astfel cele trei evenimente surprinse în acest ar­ticol au avut menirea să transmită publicului privitor reacţiile unor tineri creatori în faţa spi­ritului şi atmosferei blăjene menite să nu ne lase să uităm valorile trecutului.

Ioana SAVU

istoric de artă, Cluj-Napoca