Nr. 11-12 (480-481) noiembrie-decembrie 2005

*^**

În locul grădinii era marea

Oana şi cu mine fugeam

în apă ţinându-ne de mână

şi ne feream speriate picioarele.

Am ajuns în spatele casei,

unde marea secase

şi eu am căzut amorţită

pe un morman de peşti morţi.

Am început să scormonesc

printre ei şi am găsit-o

pe Flavia îmbrăcată în rochiţa

verde şi zâmbind, cu buzele

date cu ojă.

*^**

Iar s-a luat curentul.

Stau în pat

şi mă uit la mama

aprinzând lampa de carbid.

Are nasul încovoiat şi

seamănă cu străbunica

pe care am visat-o mai demult

în podul ei, bătând cuie

într-un sicriu

*^**

Singurătate devastatoare:

un cal alintându-se-n iarbă,

agitându-şi copitele în aer

şi o păpuşă de plastic

fluturând un teanc de bancnote,

imagini surâzătoare

pe perete

*^**

Într-o dimineaţă

s-au arătat

pe cerul violet

in înger, o stea

şi o cruce însângerată.

Am alergat în grădină,

tot împiedicându-mă,

ca să dau de veste

şi să vă cuprind

în braţele amorţite

pentru totdeauna,

apoi am pierit departe unul de celălalt,

nemaiauzindu-ne

din gurile căscate

ale pământului