bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Revistă de cultură

fondată în 1865 de Iosif Vulcan

Apare la Oradea

Seria a V-a

Nr. 11-12 (480-481) noiembrie-decembrie 2005

O ANTOLOGIE DE IARNĂ

 

Emanoil TOMA

Chiar dacă…povară

Chiar dacă la început nu-ți va plăcea,

ajungi să-i dorești frumuseețea.

Te obișnuiești cu ea

și n-o să vrei s-o pierzi.

Te vei scoate din tine și

vei pătrunde înlăuntrul ei

contopindu-te cu timpul

sub pământ.

– Deschide, vei zice, deschide măcar

pe jumătate!

Privește-mă pe furiș!

– Aș fi dorit să cresc odată cu tine, vei zice,

să nu-ți fiu inamic.

Dar creșterea ta mă sufocă.

Mă obișnuisem cu tine și

m-a durut gâtul de atâta

povară.

Plecare în vis

În vis am totdeauna

punct de plecare.

Eram brusc în aer cu tălpile

deasupra pământului.

Furnicile și animalele și-au ridicat

privirile spre mine.

Plecare și sosirea mea numai

ciudățenia stării de vis

o răscumpără;

diminețile privesc tavanul

și nu pricep de ce nu mai pot

să-mi mișc picioarele.

Exilat

Patria în lipsa patriei

îmi anulează personalitatea.

Ceea ce nu mai exista

nici măcar nu ar fi putut exista.

 

Gândirea mea din exil

e suferința alteia ce-mi era

aproape mireasă

 

Mireasa nu poate fi decât una

Și eu am fost mereu plecat în țara nimănui.

Am ars

Acum îmi e frică de mine și

nu mă plâng.

Nu-mi arunc neliniștea în lume;

scuturile au oglindă pe o parte

și sunt așezate undeva în mintea

mea pe căprării.

Eram tare singur acolo

și soarele îmi fura din

puținul scutului,

din mine și mai puțin

și mă bucuram să mă pot ascunde

în spatele lui.

– Și până la urmă, ce s-a întâmplat?

– Nimic. Am ars.

În apă murdară

Replicile îmi sunt aduse

și luate de vânt.

Ploaia mă curăță

și mă măsoară.

Un trăsnet și o limitare concretă

spre care trag cu urechea

nu-mi mai dezvelesc ochii

nici măcar în joacă.

Sunt liber. E frig. Frig destul.

Și degete înghețate și vânt

Și apă murdară.

Scut

I-am zis că vreau să-l ating

și mi-a răspuns că nu-i de pipăit

și nu l-am crezut.

Și mi-a zis nebunule de ce nu te mulțumești

doar cu căldura.

 

I-am zis că nu-l voi uita

pentru că prea dogorăște

ci eu îmi voi face scut.

 

I-am zis că nici măcar nu vreau să-l văd.

 

Și mi-a lăsat în schimb cuvintele

să le pun sub scut.

Nu știi tăcerile

Îți  vei recăpăta  puterea în fața ispitei

pentru a evada o vreme.

Tu nu știi tăcerile mele

și nu mai e nimeni cu care să cântăresc timpul.

Au început să fugă de mine cuvintele,

inima nu mi-o mai cred

și degetele îmi spun că mă prefac că zbor

și că voi exploda înăuntru,

ele mă vor conduce

străine

la groapă.