|
Scrisoare către M.N.
Un cor într-un
ghețar...
deasupra capul
de păpușă
al soarelui,
razele lui aurii
și sîrmoase...
așa mi-am văzut
viețile:
un cor într-un
ghețar transparent
gurile oprite în
același vis
mîinile albe și
lungi
ținînd un
trandafir roșu
și muzica:
o linie a
orizontului,
o libertate
inexprimabilă...
Poeme din afara corpului
În locul
degetelor am litere
în loc de miros
un cuvânt
și în piept o
vocală
ca un iepure
într-o chilie de sfânt
este atât de
greu încât
trebuie să număr
foarte rar
albinele dintre
struguri și soare
furnicile dintre
pedeapsă și har
este atâta
răspundere încât
nu îndrăznesc să
spun: trupul meu
luați și mâncați
deci ca păsările
din mâna lui
Dumnezeu
veți fi sătui și
tot vor rămâne
litere pentru
cuvânt puncte pentru tăcere
și-n mijlocul
leului putrezit
fagurele de
miere.
Aceeași naștere
se dedică lui horia
irimia
ce limpede e să
fii om
și totuși mi-au
trebuit patruzecișipatru de ani...
mașinile care
trec prin noapte
au și ele roțile
lor
nici unghiile nu
cresc întîmplător
la capătul
degetelor
stelele apar
cînd trebuie
dacă uneori
închid telefonul
în dulapul din
bucătărie
nu o fac
neaparat
din foame
chiar dacă
stomacul cîntă
inima dansează
pe melodia capului
Grădina de vară
A plecat umbra
de lîngă mine
cu o carte în
mînă
și numără
copacii
pe masă
între paharele
de votcă
o pasăre bătrînă
croșetează și
croncăne
într-o limbă
necunoscută
în timp ce umbra
mea
cu o carte în
mînă
calculează ceva
îndepărtîndu-se
printre copaci
Un substantiv
nimic important
puterea cu care
mor
este doar o
gaură într-un steag
o gaură prin
care se vede cerul:
limpede, cu
stelele mărite
ca niște litere
sub o lupă.
cîteva litere
sub o lupă
cîteva litere
dintr-un cuvînt greu de descifrat
viața mea
nimic important
sîngele picură
liniștit
din gură, din
nări
apoi se scurge
pe faianța chiuvetei
s-ar putea să
mor astăzi
nimic important
un substantiv
excesiv declinat
omul
omul lui
leonardo,
omul lui sartre,
robul lui
Dumnezeu
Malul
oprește-te,
mi-au spus îngerii
ai trecut rîul
și tu înoți în
continuare
prin pămînt
brazde lași în
urma ta,
înoți în
continuare prin pămînt
și lași brazde
în urma ta,
dar noi nu avem
semințe,
noi nu avem ploi
și nici nu știm
ce e foamea |
