|
Cum să privești
Cum să privești? Cum
să aperi
ceea ce vezi?
*
Cum să faci aversa
să vadă ea însăși
ceea ce săvîrsește?
*
Nu dai nici doi bani
pe-o privire
întîmplătoare
însă ea se produce
tocmai spre-a mistui
întîmplarea.
*
Privirea instigă
mintea
împotriva ei însăși
ca orice putere.
*
Ochiul cersește lumina
pe care o are de
la-nceput.
*
Nici o privire nu
povestește
așa cum s-ar părea
*
doar blestmă sau
iartă.
*
Privirea: un forceps
al Creației.
*
Prea mult ai vorbit
între un ochi și
altul.
*
Valeitarele clipiri
ale privirii veșnic
imobile.
*
Ochiul ruinează lumina
nu întunericul.
*
Constelațiile
privirilor
pe-un cer orb.
*
Priviri ce se sprijină
una pe alta
din pură caritate.
*
Pieptul bombat al
demnitarului
împodobit cu privirile
noastre
precum cu medalii.
*
Ochi ca o clepsidră.
*
Cum curge ochiul cum
se pliază pe lucruri
aidoma ceasurilor
lichide
ale lui Dali.
*
Un ochi vîrît în
ochiul ce-l privește
cum un deget într-o
mănușă.
*
Privirea se scurge în
lucruri
cum apa-n nisip.
Culori
Suflete ce mîzgălesc
alte suflete
cu-aceste culori
ce mai speră încă
*
Despre culori
vorbești ca despre
cerșetori
care la colț de stradă
cîntă
și cîteodată te-ncăntă.
*
Pe-acoperișuri se
plimbau
aidoma ploilor
cu gheare de pisică
*
și rămîneau acolo
transparente cum
ploaia.
*
Culori culori
ecouri ce se lovesc de
ziduri
și se sparg
și sîngeră-n mîinile
tale.
*
Nu mai căutăm nimic
*
deoarece culorile sînt
dovada
că am găsit totul
înainte de-a căuta.
*
Și nici măcar nu-și
iau zborul
indolente cum fluturi
îngrășați.
*
Ne cunosc nu ne cunosc
cît de ușor se umplu
de tristețea parodiei.
*
Se fac mici de tot
apoi dintr-o dată-și
iau revanșa cresc nemăsurat.
*
Cenuși ce se leagănă
încă-n hamacul
flăcării.
*
Nici o iluzie nu e mai
veche
decît culoarea.
*
Cine vrea să-ntoarcă
pe dos toate
suprafețele
să mîntuie toate
fețele?
(păcatele lor:
culorile).
*
Ajunse-n ceruri
incolore
păsările clevetesc
culorile.
*
Somnul brun îți
pătează degetele
cum cerneala
veghea roșie îți
năclăiește părul
cum sîngele.
*
Îngălbenește copilăria
pe ziduri galbene.
Elanul
Atît de neprietenos
stîngaci elanul poetului
Încît nu seamănă nici
cu dragostea nici măcar cu dorința
atât de nerespectuos
cu cei mari
de neatent cu cei mici
încît nu te-ar putea
interesa
îl ocolești sastisit
enervat
dar afli că suferă
că stă-n loc pentru că
nu cunoaște nici un drum
că e un rebut dar plin
de-o prematură durere
cum un elev repetent.
Poezia
Cuvinte jucîndu-se
cu alte cuvinte
așa cum pisica se
joacă cu șoarecele.
Nu fi așa de sigur
Nu fi așa de sigur
cu
nu fi așa de sigur
pentru
nu fi așa de sigur
dacă
nici în fața arzătoare
a Soarelui
nici în spatele său
înveșmîntat în
promoroacă.
Inventar
Monumentul de bronz al
vîntului încremenit pe cer
ploaia anevoie
coborîndu-se pe aripi de corb
duiosul murmur al
zidului celui mai dur
virginitatea unui
mormînt.
Semn de carte
Nu se teme de
libertate
doar de lacrimă
vărsată
de ochiul ei cînd se
recunoaște.
Mijlocul
Nimic de sus
nimic de jos
doar mijlocul acesta
care a-nvățat
să urce și să coboare
aidoma unui ascensor.
Autenticitate
Autentica disperare
te menține-n viață
autentica speranță
te ucide. |
BluePink 
