Nr. 10 (468) Octombrie 2004

Poartă

1.

Ating albul gândindu-l

o mică şopârlă strecurată în sân

dar imense fălci de ceaţă

sfâşie lumina plânsă

o, lene a timpului

picurând deasupra cuvintelor desăvârşite

2.

Cerul sărat marea mirată

ring de dans popor de păpuşari

lingându-şi rănile neîmbălsămate

nici timp nici ţap dănţuind în pântecul

timpului

doar boare şi zumzet şi sânge şiroind pe orizont

3.

Cu trupul şi coroana lui nimeni

ziua şi noapte să nu mai vină

s-a  prăbuşit o halcă de fulger

peste bălţi şi somn

din lumina lui abia un grăunte de ţipăt

pe drumuri nemaiîncepute

doar boare şi zumzet şi sânge şiroind pe orizont