|
Jan Skacel, născut în 1922 la Vnorovy, Cehoslovacia. A fost
redactor literar la radio,
redactor şef al unei reviste literare de mare prestigiu. În
1980 a primit prestigiosul
premiu Petrarca înmînat şi cu o cuvîntare de laudatio
a lui Peter Handke.
Cînd a murit în 1989, poeziile care apar aici, erau gata de
a fi tipărite.
crăciun pentru cei mari
cu o
bucurie copilărească ne vom încălzi mîinile
vom
surîde şi vom spune
a
sosit crăciunul
în
vreme ce gerul va tivi cu aţă albă cele purtate
destrămate în anii lungi
o
leacă vom fi senini
şi
întrucîtva vom jeli
şi un
pic înveseliţi de noi înşine
iar
liniştea îşi va întinde cele zece degete
înspre
obrazul nostru
şi va
îngheţa în josul străzilor pustii
şi
braţele calde ale brăduţilor
se vor
îmbulzi la ferestre, cînd cei fără copii
se vor
mai duce la plimbare după cină
şi se
vor ţine de mînă
şi
unul altuia îşi sînt copii
şi
fiecare din cei doi
va
dori să fie cel mare
şi să
se îngrijească de celălalt
fiindcă afară e un frig cumplit
şi
înăuntru e crăciun
poezie de iarnă
de
parcă ar vrea să stingă lumea
se
lasă zăpada şi drumurile înspre noi sînt albe
sîntem
copleşiţi de puritatea momentului
şi
unde rămîne răspunsul
neauzite sună clopotele pentru noi
clopotarul asurzit a adormit a înzăpezit
şi
depărtarea fără de ecou ne-a durut
cînd
ninsoarea a contenit mai apoi
în spatele ochilor închişi
ţine
de tăcutele avantaje ale bătrîneţii
chiar
dacă lumea ar fi neagră ca noaptea
să
priveşti în adînc şi să închizi
ochii
şi totuşi să vezi
încearcă numai Nici nu e aşa de greu
încearcă să-ţi fie teamă ca unui copil
să
uiţi teama rea din jur
şi
să-ţi aminteşti de teama frumoasă
în a doua jumătate a verii
toamna
este aproape, din nou
ni se
pare, de parcă am întîlni pe străzi
doar
lei bălai şi leneşi
sub
arbori şi-a stabilit tabăra umbra
şi în
cîmpurile golite răsună depărtarea
şi mii
de nicovale tac fără de fierar
* * *
DOAMNE
, acelora nimeni
nu
le-a făcut vreun rău
se
răzbună groaznic
pentru
propria lor teamă
şi ei
ucid
după
bunul plac
cu
inima plină
de
temere
vorbă de gratitudine
şi vom
spune mulţumesc, ca şi copiii pentru un măr
pentru
ceea ce a fost şi va fi din nou odată
pentru
faptul că ziua i-a urmat credincioasă nopţii
şi
pentru despotica dimineaţă
vom
spune mulţumesc ca şi copiii pentru un măr
pentru
faptul că viitorul zace de mult în spatele nostru
că
timpul ne-a ţinut în plasa lui
ca un
pescar
vom
spune mulţumes ca şi copiii pentru un măr
vom
mulţumi fără vreun reproş şi fără o umbră de umilire
pentru
bucuria care ne-a ajutat să îndurăm boala
vom
mulţumi pentru darul care ni s-a luat
vom
spune mulţumesc ca şi copiii pentru un măr
Prezentare şi traducere de
Andrei ZANCA |
BluePink 
